CAŞUL-POPII, NALBA (Malva vulgaris – M. neglecta)

Date:

Spread the love
Caşul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) – numit şi bănuţi, caş, colăcel, covrigel, nalbă-sălbatică, nalbă-rotundă, turtele – creşte pe lângă garduri, margini de drum, ziduri vechi şi grohotişuri de pantă, însă numai în imediata apropiere a unei regiuni populate.
Dacă este găsit vreodată departe de orice aşezare omenească, este sigur că acolo au fost odată o curte, o fermă sau o casă. Caşul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia – M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalbă, eventual nalbăalbă, nalbă-de-câmp, nalbă-mică. Aceste plante, ca şi alte varietăţi de Malva, sunt răspândite prin grădinile de flori şi zarzavat. Ele conţin în frunze, flori şi tulpini substanţe mucilaginoase şi tanante. Caşul-popii cu frunzele mici este o plantă târâtoare, puţin lemnoasă la baza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zimţate rotund şi flori mici, de la violet la roz pal. Fructul rotunjor arată ca o roată de caş, de aceea numele de „caşulpopii”. Nu există probabil decât puţini copii crescuţi la ţară care n-au mâncat aceste „rotiţe de caş” sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele şi tulpinile se culeg din iunie până în septembrie, întrucât la uscat se pierd din substanţele mucilaginoase, planta ar trebui utilizată cât se poate de proaspătă. Dar şi planta uscată mai are suficiente puteri tămăduitoare.
   Nalba se dovedeşte benefică mai ales sub formă de ceai în inflamaţiile mucoaselor din interiorul organismului, în gastrite, în inflamaţiile mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare), gastro-intestinale şi ale cavităţii bucale, ca şi în ulcerele gastrice (stomacale) şi intestinale. În acest scop se poate prepara o supă din frunze amestecate cu orz. Întâi se lasă orzul să fiarbă, iar când s-a răcit, se adaugă frunzele de nalbă.
Nalba este indicată şi în caz de secreţie pulmonară abundentă, bronşită, tuse şi răguşeală puternică (deci în laringită), amigdalită şi gură uscată. Ca să nu se distrugă substanţele mucilaginoase, planta se lasă peste noapte în apă rece, pentru a se forma aşa-numitul extract rece. Raţia pentru o zi este de 2-3 ceşti călduţe, băute în înghiţituri mici. Chiar şi în cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea incurabil, care provoacă grele insuficienţe respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 ceşti pe zi, după cum am menţionat mai sus, iar frunzele şi florile, zdrobite, strecurate şi bine încălzite, se pun peste noapte sub formă de comprese în zona bronhiilor şi pe piept.
   Excelente se dovedesc băile de ochi şi compresele la ochi făcute cu ceai de nalbă călduţ, pentru cazurile rare când apare o secare a secreţiei lacrimale, care creează bolnavului o oarecare indispoziţie şi senzaţia de neajutorare.
   Spălaturile cu nalbă călduţă sunt benefice în alergiile tenului, care provoacă mâncării şi usturimi faciale. Naiba este folosită, extern, pentru răni, abcese, picioare sau mâini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. În aceste cazuri se prescriu băi de picioare sau de mâini (a se vedea „Moduri de folosire”).
   Aceste băi au dat în practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sunt foarte indicate tocmai după o fractură la picior, când acesta este tot mereu suprasolicitat şi se umflă.
   În vecinătatea noastră locuia o femeie care-şi rupsese cu nişte ani în urmă glezna. Avea permanent probleme cu piciorul şi într-o zi a trebuit să se interneze iarăşi în spital. Am întâlnit-o după ce a fost externată, şchiopătând tare, iar piciorul era umflat până peste genunchi. Deşi mergea cu baston, înainta într-un ritm de melc. Am luat împreună nalbe proaspete. A doua zi şi-a început băile. Nu exagerez când povestesc că după o săptămână n-a mai avut nevoie de baston şi piciorul arăta din nou normal. La fel a fost şi cu o altă femeie care-şi fracturase încheietura mâinii drepte şi aceasta o jena tot mereu. Ce gospodină şi mamă îşi poate menaja mâna dreaptă? În fiecare noapte, mâna îi zvâcnea şi mult timp i s-a umflat zilnic, întâlnind-o, am sfătuit-o să facă băi de nalbă. Şi acest caz s-a ameliorat grabnic.
   Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la bătrâneţe. Şi aici ajută băile de nalbă combinată cu frunze proaspete de pătlagină. Acestea din urmă se spală bine şi se aplică umede pe rana deschisă. Rana se închide peste noapte şi nu se mai deschide, chiar dacă era veche de 10-15 ani sau şi mai mult. Dacă vă chinuiţi cumva cu o astfel de rană deschisă, urmaţi-mi sfatul în legătură cu frunzele proaspete de pătlagină. Veţi fi surprinşi cât de repede se va închide leziunea. Şi nu veţi mai gândi, citind aceste ronduri: „Aici doamna Treben exagerează rău de tot!” Dacă afirm toate acestea, este în urma experienţei adunate în ultimul timp.
Acum vreau să relatez o istorioară care, deşi pare miraculoasă, corespunde totuşi realităţii: Este realmente uimitor ce performanţe poate avea această micuţă plantă medicinală care se târăşte pe pământ. Şedeam într-o zi în Linz, singură la o masă a cazinoului teatrului, pentru a mânca de prânz. O doamnă s-a aşezat la masa mea şi, intrând în vorbă, am aflat că-şi face griji în legătură cu soţul ei care trebuie să se interneze periodic în spital, iar de curând şi-a pierdut şi vocea. Medicii tot evitau să răspundă la întrebările ei şi îi era teamă să nu fie vorba despre un cancer laringian. „Nu fiţi descurajată”, i-am spus. „încercaţi cu plante medicinale. Doar există minunata nalbă care ajută în laringite. Se face cu ea gargară de mai multe ori pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparat ceaiul – amestecate cu făină de orz – se aplică peste noapte sub formă de comprese calde cu terci.” Aceasta s-a întâmplat într-o joi. La masă ne-am împrietenit şi am făcut schimb de adrese. Săptămâna următoare, miercuri, respectiva doamnă mi-a telefonat: „Un înger păzitor v-a scos în calea mea şi m-a trimis la masa dumneavoastră. Soţul meu este mai bine. Am făcut exact aşa cum aţi spus. Fiica noastră este medic la Viena. I-am comunicat intenţia mea de a-l scoate pe tatăl ei din spital, ca să încerc să-l tratez cu plante medicinale. «Dacă asta te linişteşte, mamă, încearcă!» mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis şi el că n-are în principiu nimic împotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat soţul acasă; el făcea gargară, iar eu îi puneam compresele calde la gât. De câteva zile şi-a recăpătat chiar şi glasul.” După o săptămână a venit un al doilea telefon: „Soţul meu e bine şi speră să-şi poată relua curând orele şi să-şi ţină cursurile. Aş vrea doar să vă mai comunic ce a zis medicul primar care-l consultă pe bărbatul meu, când i-am povestit totul: «Femeia aceasta merită o medalie de aur!»”
   Buna noastră nalbă nu este deci eficace doar în laringite, ci şi în cancer laringian. În astfel de cazuri se prepară un extract rece, lăsând peste noapte cantitatea de plante necesară dozei pe o zi să stea la macerat în 21/2 litri de apă (1 linguriţă cu vârf de plante la 1/4 litru de apă). Dimineaţa, maceratul se încălzeşte uşor şi se ţine într-un termos clătit în prealabil cu apă fierbinte. Se beau 4 ceşti pe parcursul zilei, încetul cu încetul, iar cu restul se face gargară. În cazul unei uscăciuni a gurii, gâtlejului şi nasului, care stârneşte deseori o puternică nervozitate a bolnavului, se face tot gargară şi se clăteşte gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalbă. Şi contra uscăciunii ochilor se folosesc cu succes băi şi comprese cu acelaşi ceai.
   Nalba, care creşte mai ales pe lângă gospodăriile ţărăneşti, este alungată tot mai mult în zilele noastre din aceste locuri. În strădania de a îndepărta umezeala şi murdăria şi de a da casei un aspect plăcut şi în exterior, se toarnă deseori o fâşie de beton în jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia însă nalbei locul ei moştenit de generaţii. Aşa dispare tot mai mult acest mare ajutor al ome rii, pentru care n-avem cuvinte destule să-i mulţumim Domnului!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune 1 linguriţă (cu vârf) de plante la 1/4 litru de apă, se lasă să stea peste noapte la macerat, dimineaţa se încălzeşte uşor.
Băi de picioare şi mâini: 2 mâini pline de nalbă se lasă peste noapte în apă rece, într-un recipient de 5 litri. A doua zi se încălzeşte totul atât cât suportă mâinile şi picioarele. Durata băii – 20 minute. Apa, reîncălzită, poate fi folosită încă de 2 ori.
Comprese: Resturile de plante de după prepararea ceaiului se încălzesc uşor în puţină apă şi se face un terci, amestecându-le cu făină de orz; terciul se întinde pe o bucată de pânză şi se aplică local, cât e cald.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Remedii Naturiste pentru Tuse

Related articles

Remedii Naturiste pentru Tuse

Remedii Naturiste pentru Tuse: Aliați Din Natură pentru Confort Respirator Tusea poate fi o experiență inconfortabilă și deranjantă, dar...

Tratamente Naturiste pentru Hemoroizi

Tratamente Naturiste pentru Hemoroizi Hemoroizii sunt o afecțiune comună, dar pot cauza disconfort și durere. Tratamentele naturiste pentru hemoroizi...

Terapia Bowen

Terapia Bowen este o abordare holistica si multidimensionala a eliberarii de durere si a vindecarii, care a obtinut...

10 metode naturiste pentru detoxifierea organismului

Detoxifierea organismului este un proces prin care se elimină substanțele toxice acumulate în corp. Există mai multe metode...